D. Lupu
şef Catedra de Limba şi Literatura Română
email: [email protected]

 

 

Asigura predarea limbii române la toate specialitaţile.

Publicaţiile profesorului Lupu Doina:

1. Prezentare a activităţii catedrei de Limbă Română

2. Prezentare „Republica Moldova – 20 ani de independenţă”

 

3. PROIECT DIDACTIC

Clasa/grupa: XI-a, SB 1022

Profesor: Lupu Doina

Data: 03.02.2012

Subcompetenţele vizate:

2.2 Încadrarea unor opere literare într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create.

3.2 Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane.

Valori şi atitudini: Dezvoltarea gândirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii universale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale.

Subiectul lecţiei: Realismul în literatura universală din secolul al XIX-lea.

Resurse: Manualul

Comentarii: O condiţie prealabilă pentru desfăşurarea acestel lecţii o constituie lectura şi profunda analiză a câtorva romane realiste reprezentative din literatura universală a sec. al XIX-lea.

Tipul lecţiei: De recapitulare şi sistematizare.

Bibliografie: Sergiu Pavlicenco „Literatura universală”. Manual pentru licee, cl. X,XI,XII, cu profil umanistic, ed. „Litera educaţional”, Chişinău, 2009

M.Jitari, A.Grama-Tomiţă „Literatura universală pentru instituţiile cu predare în limba română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală”, ed. „Cartier”, 2010;

O.Dandara ş.a. „Pedagogie” (suport de curs), Chişinău 2010;

Irina Petraş „Teoria literaturii”, editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1996;

„Incursiune în lumea artei”, ed. „Aquila” 1993, Oradea.

 

Obiective:

– să definească noţiunea de „realism” şi limitele cronologice ale literaturii realiste;

– să determine trăsăturile realismului;

– să evidenţieze trăsături realiste în diverse opere;

– să-şi expună punctul de vedere asupra unor opere studiate, din literatura secolului al XIX-lea;

– să conştientizeze necesitatea autocunoaşterii şi a punerii în valoare a propriei personalităţi, ca rezultat al receptării şi cunoaşterii literaturii secolului al XIX-lea.

 

Demersul didactic

Etapa/ Tehnica utilizată	Timpul, resursele	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor	Evaluarea
Evocare „Lasă-mi mie ultimul cuvânt” (eseu realizat în baza unui citat)	8 min	Propune una dintre confesiunile lui Petrarca	Citesc fragmentul. Dezvoltă ideile din confesiune într-un mic eseu nestructurat. (pag.21)	Examinarea produsului final, comentarii
Realizarea sensului Consultaţii în grup (sarcină realizată în baza unor citate despre realism)	18 min 16 min	Distribuie elevii în grupuri a cîte 5-6 elevi. Dă instrucţiunile necesare. Indică limita de timp şi forma de evaluare. Trece pe la fiecare grup, ca să se convingă că elevii au înţeles sarcina şi lucrează. Răspunde la întrebări. Propune elevilor să completeze tabelul de pe tablă	Fiecare grup îşi alege un lider, un secretar. Pe o foaie sunt scrise gândurile mai importante emise de elevi. Moderatorul, în final, va comenta citatul propus de profesor. Pentru fiecare rubrică din tabel este solicitat câte un elev (acesta va fi ajutat de colegii de clasă). Frontal, se acumulează pe tabel informaţia necesară.	Evaluare reciprocă       Feedback imediat direct
Tabelul trăsăturilor (analiza/sinteza)
„Portretul robot”	8 min 10 min	Solicită ca elevii să identifice cât mai multe trăsături, competenţe necesare unui scriitor/romancier realist Astăzi se mai scrie în manieră realistă?	Elevii fixează într-un clustering trăsăturile necesare unui prozator Stabilesc temele şi problemele ce pot fi reflectate în manieră realistă	Evaluarea produsului final Feedback imediat
Reflecţia „Simularea unei situaţii”	8 min	Cere elevilor să descrie o societate din care a fost eliminată literatura (prin structuri metaforice/simbolice)	Elevii oferă cât mai multe metafore, comparaţii, simboluri	Feedback imediat. Evaluare reciprocă
„În căutarea autorului”	7 min	Distribuie elevilor foile cu fragmentul de text. Explică sarcina	Citesc fragmentul propus, se dau cu părerea, încearcă să stabilească numele autorului fragmentului propus	Discuţie liberă
Realizarea feedback-ului	2 min
Extindere Realizarea unui reportaj	3 min	Tema de casă. Solicită elevilor să realizere un reportaj (timp de o lună)	Elevii vor realiza un reportaj cu un coleg din localitatea natală despre importanţa lecturii

Notă: Fragmentele de texte care vor fi utilizate la lecţie sunt anexate la proiect.

Anexa 2: „Principala caracteristică a literaturii realiste este însă prezentarea omului în contextul său: în cadrul interdependeţelor sociale, politice şi economice ale epocii sale, acestea constituind, totodată, condiţiile de bază pentru felul său de a fi şi de a acţiona”

(Klaus Heitmann) ,Manual, pag. 244

Termenul „realism” are câteva accepţiuni principale:

1. În sens restrâns, realismul e un curent literar din sec. al XIX-lea, apărut în prima jumătate a acestuia şi continuând, în forme specifice, până în zilele noastre.

2. În sens larg, realismul este o modalitate de reprezentare veridică a realităţii, caracterisitcă literaturii din toate timpurile,

Manual, pag. 245

„Romancierul va trebui să zugrăvească societatea franceză aşa cum este, fără a căuta să o idealizeze, ci într-un spirit de obiectivitate cât de perfect posibilă şi indiferent de protestele publicului înspăimântat că se vede zugrăvit pe sine.”

(Honore de Balzac) pag.246

„Romanul este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată, ea reflectă cerul albastru, altă dată – noroiul din băltoacele de la picioarele dumneavoastră. Vreţi să acuzaţi de imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzaţi mai bine drumul pe care se află băltoacele sau, şi mai bine, inspectorul de drumuri, care permite apa să se adune şi băltoacele să se formeze”.

(Stendhal), Manual, pag.246

„Realismul se defineşte prin grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o sau a travestit-o”

(Gaetan Picon), Manual, pag. 247

„Realismul nu a fost inventat de nimeni, el a apărut ca o necesitate estetică”

(William Dean Howwells), Manual, pag.248

„ Fără îndoială, un mare „moment” al evoluţiei romanului ca gen literar, romanul realist reprezintă cel mai adecvat „spiritul” sec. al XIX-lea…

Marile sale realizări rămân „clasice” în materie şi „inepuizabile” atât pentru scriitorul cât şi pentru cititorul modern”

(Sorin Alexandrescu), Manual, pag.248

Anexa 1:

„Am prieteni şi societatea lor mi-e foarte plăcută, prieteni din toate ţările şi din toate timpurile. Ei totdeauna sunt lângă mine: când îi chem, vin; când îi întreb, îmi răspund…

Unii mă învaţă să trăiesc bine; alţii să mor bine. Ceilalţi, prin veselia lor, îmi risipesc grijile şi necazurile. Unii îmi oţelesc inima în suferinţe, alţii mă învaţă să dispreţuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoştinţelor, alţii mă îndreaptă pe cărarea virtuţilor… Ştiţi voi cine-mi sunt aceşti buni şi nedespărţiţi şi atât de nepretenţioşi prieteni? Cărţile!”

(Petrarca)

Anexa 3: „Am primit o scrisoare electronică cu titlul Welcome to the 21th Century! Bun venit în secolul 21! Ca una care mai părăsesc din când în când prezentul şi fac apoi întoarceri în secolul 21, m-am simţit vizată direct şi am socotit că merită să deschid scrisoarea, să văd cum suntem întâmpinaţi de noul veac, din care a trecut deja o zecime. Şi iată, în linii mari, ce-am găsit:

Telefoanele noastre – fără fir                                Sentimentele – fără inimă

Gătitul – fără foc                                                       Politica – fără ruşine

Mâncarea – fără grăsime                                        Educaţia – fără valori

Dulciurile – fără zahăr                                             Greşelile – fără număr

Munca  – fără efort                                                    Argumentele – fără temei

Relaţiile – fără rod                                                    Nevoile – fără sfârşit

Atitudinile – fără delicateţe                                   Situaţia – fără speranţă”

* Ioana Pârvulescu (n. 10 ianuarie 1960, Brașov) este o eseistă, publicistă, critic literar român și conferențiar la Universitatea din București.

4. PROIECT DE LECŢIE

 

Obiectul de studiu: Limba şi literatura română

Clasa/grupa: X, SB 1111

Profesor: Lupu Doina

Tema: Numele propriu. Mecanismele apelativizării şi ale antroponimizării

Tipul lecţiei: De asimilare a noilor cunoştinţe

Subcompetenţele vizate: 5.1 Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau                                                    rostit, 9.1 Prezentarea orală a alocuţiunilor/scrisă  a argumentelor, cu limita de întindere în timp (7-10 minute)

Strategii didactice: Discută în perechi, prezintă; jocul didactic; discuţia ghidată

Resurse: Manualul (pp. 24.27)

Bibliografia: „Nume proprii.Nume comune.Dicţionar de antonomază” Radu Muşat, ed.Polirom, 2006;  T.Cartaleanu, O.Cosovan „Predarea limbii române în viziunea curriculumului de liceu”, ed. „Cartier educaţional”, 2001

Obiective:

– să interpreteze numele proprii atestate în jur/în textele artistice;

 

– să stimuleze interesul faţă de propriul nume şi prenume, faţă de ocurenţa unor antroponime în comunitate, faţă de istoria pe care o conservă fiecare nume;

 

– să raporteze informaţia obţinută la lecţie la cunoştinţele sale despre viaţă.

Timp	Etapele lecţiei	Activitatea elevilor	Activitatea profesorului	Tehnologii de predare/evaluare
	Evocare	Elevii vor completa tabelul propus, vor defini noţiunea de „nume propriu” Scriu în caiete	Profesorul propune elevilor să completeze un tabel şi să definească noţiunea de „nume propriu” Profesorul solicită elevilor să fixeze în caiete tema lecţiei „Numele propriu. Mecanismele apelativizării şi ale antroponimizării” şi motto-ul: „Honor et nomen semper manent” (Onoarea şi numele rămîn mereu)	Joc didactic/examinarea produsului final
	Realizarea sensului a)prezentarea materialului stimul; b)dirijarea învăţării; c)obţinerea performanţei	Individual, rezolvă ex. 75 pag. 25   Elevii intră în contact cu materia nouă, asimilează informaţia realizînd ex. 77, pag 25 Elevii realizeză sarcina didactică propusă, motivînd cu ce se asociază aceste nume   Scriu în caiete cîteva cuvinte care la origini au fost nume proprii, iar astăzi sunt utilizate ca nume comune (liceu, hamburger, ceramică, goblen, hipnoză, badminton, armonie, lombard, somn ş.a.) Realizează ex.84, pag. 27	Propune elevilor rezolvarea ex. 75, pag. 25   Profesorul explică mecanismul antroponimizării şi propune elevilor să realizeze ex.77,pag.25 Profesorul propune elevilor să înscrie cîte 3 nume de: a)personalităţi istorice; b)personalităţi literare; c)personalităţi mitologice;   Profesorul explică mecanismul  apelativizării, propunînd o listă de cuvinte devenite nume comune, dar care îşi au originea în nume proprii         Propune realizarea ex. 84	Clasificarea/examinarea produsului final Discuţia ghidată/evaluarea reciprocă Discută în perechi, prezintă         Discuţia ghidată
	Reflecţia	Realizează rebusul Apreciază valoarea numelor proprii în proverbele românesti: „Ce n-a învăţat Ionică nu mai învaţă Ion”, „A vărat la Umbrărăşti şi acum iernează la Golăşei”	Propune realizarea unui rebus ce conţine nume proprii   Propune să aprecieze valoarea numelor proprii în proverbe Propune tema pentru acasă: de realizat un eseu pe tema „Numele din preajma mea”	Jocul didactic/analiză